Metafore din Poezia testamento Actul creatiei argheziene em Poezia Testamento si Cuvant Acest conceito subliniaza menirea autorului em Univers si misiunea artei sale. In aceasta poezie Tudor Arghezi ISI exprima convingerile asupra artistului em societate, menirea Literaturii si arta literara. Este o arta poetica moderna pentru ca Apare transfigurarea socialului em estetica uratului. Aceasta cauta frumosul artística em toate aspectele vietii. Poezia Testamento exprima dureri seculare spre exemplu Ocara, durerea surda si amara no cuidado se regaseste rolul etic. Imaginile regasite em poezie nu sunt estetice, ex: ciorchini de negi. Tema poeziei este creatia Lasata mostenire unui Fiu espiritual. Actul creatiei argheziene em poezia Testamento se Cuvant Poezia Cuvantapare in anul 1935 in volúmulo Carticica de seara. Na aceasta poezie autorul transmite modulo de creare a poeziei prin parerile. Nivel: Liceu Dimensiune: 336KB Downloads: 10 Materia: Romana Frumuseea, de cuidar cel socotit vinovat a fost ndeprtat n bardo punitiv, poatefi Recuperat prin vis sau amintire, situaie pe o cuidado o ilustreaz poeme ca Rada sau Tinca. Mai mult chiar, moartea nseamn eliberare de ru, readucere n lumin, restituire um frumuseii, n instan ultim: n beciul cu mori, Ion e frumos, ntins gol pe piatr, cu un fraged SURS (Ion Ion) Tudor Arghezi (1880-1967 ). poeta. Prozador i gazetar cu o carier literar ntins i foarte bogat. Unul dintre autorii de prim soou a-i perioadei interbelice. Biografia sciitorului. Plin de cotituri. A rmas pn astzi controvérsia n multe detalii. Nu-i ncheie studiile. Ncepe s lucreze n tecido. Publicitário e paralelo versuri n reviste. n 1899 se retratar a Mnstirea Cernica. Iar ntre 1900 i 1905 e diacon la Mitropolie. Pleac n Elveia. La Fribourg. unde este gzduit la o mnstire. Audiaz cursuri universitare la Geneva. nva s lucreze ca bijutier i ceasornicar. Colind Europa. Revenit prin n ar n 1910. se afirm n rnd primul ca Jurnalist cu temut verv política. N 1931 apare volúmulo de versículo Flori de mucigai. Legat ca de altfel em Poarta neagr de anii de detenie. acum Tot, copii pentru, volumul pública n proz Cartea cu jucrii, inaugurnd o direcie secundar n creaia sa, ce va continua mai Apoi cu volumele: Cntec de adormit Mitzura, Buruieni, Mrioare, Prisaca, Zdrean, etc. Dragostea se manifesta ca o Adevo lingoare. Iar poezia cu acest titlu marcheaz, de fapt, momentul cnd, indirectamente, poetul folosete prilejul de a-i reproa inconsecvenda de um nu fi persistat pe drumul nceput. Gradul pn la cuidar cugetul poate fi stpnit de o anumit mentalitate n CEEA ce privete concepia despre puritatea sufleteasc i desvrirea etic ni-l dezvluie povestirea Epipharia (Icoane de lemn). n zbuciumul i n prbuirea lui Macarie de pe culmile unei poziii iluzoriu ctigate mpotriva vieii, se relev, n tot dramatismul su, nsui Procesul de eliberare um poetului i de lepdare cu eroism um unei prejudeci ce constituise pn atunci viziunea lui despre lume. Asistm, deci, o laço da conversa da via, o acearea acesteia, um lumii pmntene, cu scara valorilor ei. Izbvit de credina ce-l projete prin inuturi strine aride, fr a mai pstra urma vreunei reticene de acest gen, poetul. Poezia filozofica argheziana se adaptação din singuratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determinate o stare sufileasca caracterizate de permanence pendulare intre credinta si tagada. Reprezentativi pentru aceasta a aula de argheziene sunt Psalmii, in care poetul accepta se refina succesiv existenta dumenzeirii: Concepção artistica a lui Arghezi, asa cum se contureaza ea inca de la inepta, este una de angajare sociala. Marele poema ciclic din 1956 Cantare omului este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare, pana la dscoperirea tainei tainelor, atomul. Volumul 1907 - Peisaje (1955) evoca marea zguduire sociala din Roménia de la inceputul veacului. Em suma, sa nu uitam proza, fie cea pamfletara, fie cea romanesca, avand un si mai vadit caracter social. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru. Ntreaga parte urmatoare se constituye ntr-un adevarat manual de sublimar a limbajului obisnuit ntr-unul poético. CEEA ce este considerat imund, urt, dizgratios, nevrednic de um intra n mparatia poeziei este transformat, transfigurat, sublimat, doar nu n Gingas elementul, prevestitor si delicat (,, muguri) ci si n, Suprem orgoliu, cuidados laurii poética ncununau ntotdeauna Fruntea poetilor antici, nvingatori. Facui din zdrente muguri si coroane. Mais detalhes sobre este ficheiro »Comentários de clientes (Comentários) Descrição do ficheiro: Dect att, poetul, n viziune argheziana, este un alchimist, el patrunde tainele nestiute ale transformarii substantelor, ale raului n bine, ale urtului n frumos, ale veninului n miere. Veninul strns l-am preschimbat n miere, / Lasnd ntreaga dulcea lui putere. Ocara, njuratura, cuvintele tari, adresarile injurioase primesc, pentru prima oara n viziune argheziana, o calitate. Cnd magii au purces dup o stea, Tu le vorbeai i se putea. Cnd fu s plece i Iosif, Scris l-ai gsit n catasti i i-ai trimis un nger de pov i ngerul sttu cu el de fa. Ngerii ti grijeau pe vremea ceea e pruncul i brbatul i femeea. - Replici preluate la francezi: - bdquoa sugera ndash IAT visulrdquo - bdquopoezia va fi numai muzic i imaginerdquo ndash Malarmais - bdquopoezia Viitorului va fi numai muzic i culoarerdquo ndash Macedonski - bdquopoezia s ne vorbeasc mai mult despre frunze decacirct despre oamenirdquo ndash imaginea s materializeze o Idee, nu un sentiment Tradução automática limitada:: Mihai Eminescu - poezia iubirii si a naturii - Este o naturatilde cu un contur geologic si. floral. Satildelbaticatilde si deopotrivatilde familiaratilde, miticatilde mdash prin aspectele ei parapsihice si luxuriante umanatilde, caldatilde, intimatilde, ocrotitoare mdash princípio substantivo ei sufletesti. Dragostea, poate mai mult ca la alti poeti, se aflatilde icircntr-o permanentatilde consonantatilde cu naturatilde. Natura este o stare de suflet, icircn sensul catilde icircnfatildetisarea ei, e dictatatilde de un sentiment. Postmodernismul em Poezia Georgica um IV - a - bacalaureat - Postmordernismul - termenul pare s fi fost folosit de CTRE bdquourbanitiirdquo americani - se definete icircn raport de complementaritate cu modernismul: () modernismul punea sotaque pe ruptur (Avangard icircn forme violente ndash) i adopta o Atitudine negatoare. Postmodernismul em poezia Georgica a IV - a. - Blaga se distingue 2 modaliti de cunoatere: a) luciférica cunoaterea (prin iubire) ndash Efect: sporirea misterului aciunea creatorului ndash acela innobileaz sau particip la frumuseea creaiei divina (lumea / VIAA) Aflam Ne em fata unui grandios spectacol al fortelor naturii REDAT prin multimea Epitetelor care descriu imaginativ caracteristicele cele mai importante ale acestui anotimp si admiratia autorului fata de frumusetea peisajului: cumplita iarna, nori de zapada, umeri dalbi, fluturi albi. Poezia Plumb deschide volúmulo de poesia publicat n 1916 i ea definete personalitatea poetului. Titlul poeziei Plumb this um simbol al izolrii, iar anotimpul cnd se petrece aciunea n strns concordan cu titlul poeziei este cel al toamnei, momento al descompunerii elementelor naturii. Poezia Testamento apare in fruntea vol. Cuvinte potrivite (1927) é este considerado arta poética argheziana. Testamento este o metafora (a cartii) geneza cartii si geneza lumii sunt simultaneamente, la originea amandurora stand cuvantul. Efortul este ilustrat do ilustrador na carta. importam este inmanata de la o generatie la alta: Nu-ti voi LASA drept bunuri, dupa moarte / Decat un nume pe-o adunat carte. Testament Poezia pasoptista. Pentru intelegerea rolului pe cuidar il avea ideologia pasoptista em orientarea, indrumarea si stimularea maselor largi populare la lupta Ampla de transformare sócio-economica, de reorganizare burghezo democratica um societatii Romanesti si de eliberare Nationala, este foarte semnificativ intelesul cuprinzator pe cuidados M. Kogalniceanu (Acel Arhitect al modernizarii societatii Romanesti) il dadea cuvantului politica. Politica A ajuns sa fie astazi sufletul lumii moderno la dansa tintesc si largile tendinette literaturii ce formuleaza si imprastie ideile, si propasirea industriei, care asociaza, oranizeaza, produce si raspandeste. Comentário escrito por: poetice din poezia Oda in mediul antic - Tema geniului criado por este escritor em opera marelui scriitor romn Mihai Eminescu, preludado din teoriile lui Kant, Hegel e Schopenhauer. Problema soothei acestei fi see releva Luceafrului literaturii romana de marele mistere ale universului, de relaiile dintre creator i confruntrile cu societatea, cu trecerea timpului, cu lumea interioar. Comentário de motivação poetice din poezia Oda em mediul antic Mituri etiologice em Vechiul Testament - Bronislaw Malinowski. Vede in mit o carta progmatica um intelepciunii primitivo Claude Lévi-Strauss. Pentru cuidados mitologia este un bacalhau cu ajutorul caruia gandirea salbática isi construieste differite modele de lumi Referir afisate. 18 Medie nota: 8.29 / 10Versuri Tudor Arghezi - Testamento Nu-i voi lsa drept bunuri, moarte dup, Dect un nume adunat pe o carte, n seara rzvrtit cuidar videira De la strbunii mei pn la tine, Prin RPI i gropi adnci Suite de Btrnii mei pe brnci i cuidados, tnr, s le urci te-ateapt Carteira mea-i, fiule, o treapt. Aeaz-o cu credin cpti. Ea e hrisovul vostru cel dinti. Al robilor cu saricile, pline De osemintele vrsate-n mina. Ca s schimbm, acum, ntia oar Sapa-n condei e brazda-n calimar Btrnii au adunat, printre plvani, sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu amo o cuvinte potrivite i leagne urmailor stpni. I, frmntate mii de sptmni Le-am prefcut n versuri i-n icoane, Fcui din zdrene muguri i coroane. Veninul strns l-am preschimbat n miere, Lsnd ntreag dulcea lui putere. Am luat ocara, i torcnd uure Am pus-o cnd s-mbie, cnd s-njure. Eu estou morrendo de fome e morrendo de fome. Dumnezeu de piatr, Hotar nalt, cu lom pei po, Pzind n piscul datoriei tale. Durerea noastr surd i amar O grmdii pe-o singur vioar, Pe cuidado ascultnd-o a jucat Stpnul, ca un ap njunghiat. Din bube, mucegaiuri i noroi Iscat-am frumusei i preuri noi. Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte Se você ainda não publicou este vídeo, clique aqui. Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptirea ramurei obscure Ieit la lumin din padure i dnd n vrf, ca un ciorchin de negi Rodul durerii de vecii ntregi. Ntins lene pe canapea, Domnia sufer n cartaa mea. Slova de foc i slova faurit mprechiate-n carta se mrit, Ca fierul cald mbriat n clete. Robul um scris-o, Domnul o citete, Fr-um cunoate ca-n adncul ei Zace mania bunilor mei. Versões trimise de Aoradoi. Ars poetica (..arta poeticaquot) este texto, de multe ori o poezie. No cuidado autorul isi exprima conceptia despre arta. Poezia Testamentquot deschide volumn de debut al lui Tudor Arghezi - Cuvinte potrivitequot (1927). Optiunea autorului pentru plasarea acestei creatii in fruntea celui dintai volum al sau, denota caracterul ei programatic, vizibil in fiecare secventa a textului. Testamentquot este alcatuita din cinci strofe de intindere inegala, cu rima imperecheata si cu masura versului de unsprezece silabe. O particularitate a acestei creatii lirice este faptul ca ideil poetice nu se succed, ci se reiau em diferite structuri ale textului. Bunaoara, ideea legaturii dintre poeta si strabunii sai apare no prima si um treia strofa, Dar Si em ideea última versul ca poetul este un artífice al cuvantului apare no sintagma cuvinte potrivitequot (din strofa um ILI-a), Dar Si no sintagma slova jauritaquot , Din secventa finala. Tot asa, estetica uratului este enuntata em strofele a IlI-a si a IV-a. Incipitul este o fórmula / secventa cu un anume alívio, prin cuidado incepe o ópera literara si ale carei semnificatii se extind asupra intregului texto. Incipitul poeziei Testamentquot cuprinde primitive doua versuri ale acesteia: Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte, Decat un nume adunat pe-o carte. quot Ai se concentrar ideia de baza ale intregii poezii: succesiunea generatiilor, truda indelungata a creatorului, importanta Cartiiquot (operei) pentru urmasi. Inca de acum, se contureaza prima opozitie a textului, carteaquot asigurand dainuirea creatorului, chiar daca acta va tre163e in moarte. Em estrofele urmatoare, mai apar relatii de opozitie intre termenii cuidados definem uratul (bubequot, mucegaiuriquot, noroiquot) si cei cuidado sugereaza frumosul (muguriquot, coroanequot, frumusetiquot). Universul operei releva o seama de particularitati apartinand modernismului. Modernismo constitutivo ou orientar artístico opusa tradicionalismo e cuidado incluir, prin extenso, o seama de curtir literare novatoare: simbolismul, expresionismul, dadaismul. Definir de crítica literária Eugen Lovinescu, modernisrnul inseamna o rupturaquot fata de trecut si o innoire notabila, atat em privinta surselor de inspiração gato si in cea a tehnicilor poetice. Astfel, orientar spre real si spre citadin, adirníria lirismului, o anume ambiguitate a limbajului. Innoirea metaforica, imaginable socante, versul liber constituyante tot atatea elemente ale modernismului. Em literatura romana, modernismul se manifesta inca din perioada antebelica, pentru a ajunge la valori notabile intre cele doua razboaie mondiale. Comentari poeziei Testamentquot, de Tudor Arghezi, releva o ideatie bogata, metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente modernista). Prima strofa este alcatuita din opt versuri. Em primele doua versuri, poetul i se adreseaza fiului (urmasilor) carora le lasa Cartea sa (ópera), asa cum strabunii ne-au lasat textele sacre. Intre cei doi termeni care incheie versurile 1 e 2 (moartequot, cartequot) se stabileste o opozitie: in vreme ce fiinta poetului se va intoarce in lut, opera va dainui mereu. Tot aici, epitetul indivíduo nume adunat quot contine ideea ca opera a fost zamislita printr-un proces trudnic si indelungat. La capatul caruia poetul isi va aduá-la partea de contribuir para o urcusulquot in timp al omenirii. Versurile 3-8 ale primei strofe ofera o viziune de sus a germinatiei antropologicequot (Calinescu), poetul coborand em timp pana em clipa no cuidado s-au nascut primii oameni. Astfel, metafora seara razvratitaquot reprezinta, ca si la Eminescu, intunericul anterior nasterii lumii aparitia razvratitaquot a vietii este uriasa forfota universala din ziua cea dintai a omenirii, continuado cu urcusul in timp al generatiilor. Imaginea halucinanta a strabunilor cuidado urca prin rapi si gropi adanciquot (metafore) sugereaza acest suis pe branciquot, care va sfarsi in mormanele de oseminte. Poetul si fiul nu sunt decat doua momente ale eternei curgeri a rauluiquot de oameni. Integrat actiei legi cosmice, poetul stie ca este bolnav de vremequot, ca va veni clipa cand va muri. De aici, se naste hotararea de uma inscrição, prin Cartea sa, intr-un timp fara limite. Na prima strofa, opera este vazuta ca ..o treaptaquot em marea trecerequot universala. Um momento no início do processo de produção de um timpului original, um cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. Noutatea viziunii asupra artei e a rolului poetului constitutiva elemente modernista. Em strofa a II-a, Carteaquot devine hrisovul vostru cel dintaiquot, agir in innobilarii prin munca, daruit urmasilor spirituali. Idea legaturii poetului cu stramosii este exprimata em metafora osemintelor varsatequot em sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit. Em strofa a Ili-a (alcatuita din 18 versuri) concentreaza o ideatie densa. Em acervo versuri, idea legaturii dintre generatii castiga noi semnificatii: batraniiquot autorului sunt taranii (cuidado ao mentinut, prin truda lor, viata planetei incadrand-o in ritmurile cosmice) metafora: Sudoarea muncii sutelor de aniquot cumuleaza sirul de opiniri existentiale ale strabunilor-tarani , Avand drept consecinta aparitia unor generatii de intelectuali. Poetul face parte din chiar prima série de oameni ai spiritului (metafora sapei preschimbate em condei si cea a brazdei prefacute em calimara), iar rostul sau in lume li se datoreaza stramosilor-tarani. Ridicati la rangul de Creatori, batraniiquot sunt sacralizati, iar memoria lor (metafora cenusa mortilor din vatraquot) devine Dumnezeu de piatraquot. Em versurile 5 si 6 esta indicat izvorul limbajului poético arghezian. Graiul aspru, frust al batranilorquot tarani, caruíta poetul ii da noi straluciri. Tot aici, apare si sintagma cuvinte potrivitequot (cuidado constitutivo e titlul primului volum arghezian). Aceasta il definesta pe pez cu e cuidam cuvintele em vers, printr-o activate migaloasa si grea, desfasurata in mii de saptamaniquot. Decantate din graiul simplu si rudimentar (aspru si pur ca insusi pamantul) al inaintasilor tarani, cuvintele sunt prefacutequot in versuri si-n icoanequot, devenind arta. Em versul al X-lea din strofa pe cuidado o discutam, este enuntata estetica uratului. Facui din zdrente muguri si coroanequot inseamna transformarea uratului em frumos, adica em poezie. Pe un plan mai profund, uratul cara parte dinte atributele lumii cuidado si-a pierdut sacralitatea. In acest sens, poetul devine un cuidado do criador ii reda lumii frumusetea disparuta, poezia cria ou ipostaza um Logosului. Estetica urticária formulada em um verso com uma estropeia intra-uterina: Din bube, mucegaiuri e noroi Iscat-am frumuseti y preturi noiquot O seama de verbe din strofele a IIl-a si a IV-a subliniaza rolul poetului in aceasta transfigurare: Am ivitquot, le-am prefacutquot, facuiquot, l-am preschimbatquot, iscat-amquot. Em acosta versuri, tema eului poético este tratata em espírito modernista: em ipostaza de artizan, poetul zamisleste o alta lumequot decat cea traditionala, o lumequot a tuturor cuvintelor (frumoase si urate). Strofa a IV-a reliefeaza rolul purificator al creatiei poetice: aceta este armonie (metafora cantecului la vioara) cuidado incanta, dar e pedepseste, em scopul curatirii lumii (Pe cuidado ascultand-o a jucat Stapanul ca un tap injunghiatquot). Transfigurata in poezie, durerea ancestrala são menires de a izbavi, de spala de pacate pe cei reprezinta de cuidado raul, astfel incat lumea sa-si recapete puritatea pierduta. R Em ultima strofa, autori isi sintetizeaza opiniile asupra viitoarei venda creatii. Alcatuita din slova de focquot (cuvantul fierbinte, inspirat) e slova fauritaquot (Cuverul ales cu migala y truda), Carteaquot este darul pe cuidar Robulquot (autorul) i-l ofera domnuluiquot (cititorul, urmasul). Em aceasta secventa (ultimele doua strofe) se observa o anum obscurece um textului, oculte a meta com a ar-fi Stapanul ca un tap injunghiatquot, a ciorchin de negiquot sau Domnita sufera na cartea meaquot seasa greu descifrate. De asemenea, observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite, complexo sunt izbitoare, iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente modernista). Daca am incadra Testamentquot numai in modernism ar fi ineficient insa felul in care poetul vorbeste despre stramosi tarani constituy un filon cuidado tradicionalista nu poate fi neglijat. ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,. In sens biblic, termenul trimite la invatatura pe cuidado ne-au lasat-o proorocii si apostolii (cuprinsa em Vechiul Testamentquot si in Noul Testamentquot): ópera argheziana este un legamant intre autor (devenit Dumnezeul cartiiquot venda) si cititor, o imagine a lumii Izbavite prin arta. Alte referir romana, dar Necategorisite
No comments:
Post a Comment